În aşteptarea scobarului (Salată de icre şi ciortan la grătar, cu mămăliguţă)
mai 18th 2010 Posted at Cu băţul în baltă, Gourmet, gourmand
24 comentarii 
Pe Mureş, e prohibiţie.
În aşteptarea deschiderii sezonului la şes, pasionaţii de pescuit şi de peşte proaspăt bat bălţile şi iazurile particulare, unde pescuitul este permis contra unei taxe. E bine! Carasul şi crapul au o foame de speriat după o iarnă lungă şi nici nu sunt plini de grăsime. Dimpotrivă. Au însă icre! Care, spre deosebire de cele ale altor peşti (de exemplu, ştiuca) pot fi consumate şi proaspete.
Reţeta cea mai bună de preparat icre de crap mi-a “servit-o” un lipovean: “Se pune un risipitor să toarne ulei şi un prostovan care să le frece!” Bineînţeles că se mai picură şi câţiva stropi de suc de lămâie şi, dacă vă place, ceapă tocată fin, separat, într-un bol. Sunt foarte bune servite cu o felie de pâine prăjită, peste care am întins un strat subţire de unt bio.
Bun, dar ce facem cu peştii, adică ciortanii şi caraşii? Mie îmi plac foarte mult la grătar, mai ales dacă sunt dolofani (0,5-1 kg. bucata). Dar cum ne descurcăm cu oasele cele multe şi mărunte situate desupra liniei mediane? Veţi vedea!
După ce îi curăţ de solzi, intestine şi branhii, îi şterg cu un şervet de bumbac. (Gurmanzii spun că nu trebuie spălaţi.) Cu un cuţit cu lama fină şi bine ascuţită îi crestez pe ambele părţi până la şira spinării, perpendicular pe aceasta; crestătură după crestătură, la o distanţă de 5-10 milimetri una de alta, de la cap şi până la coadă. Veţi simţi cum oscioarele lungi şi perverse se secţionează. Astfel carnea poate fi consumată fără a avea grija lor.
În continuare, îi sărez după gust şi îi aşez într-un castron pentru o jumătate de oră, timp în care din peşte iese mare parte din gustul şi mirosul neplăcut de baltă.
În timpul acesta, pregătesc grătarul, curăţându-l cu o perie de sârmă, după care îl ung bine cu o bucată de slănină; jarul trebuie să fie de intensitate moderată, persistentă şi constantă.
Personal, prefer mangalul, având grijă să folosesc grătarul după ce cărbunii s-au albit, altfel degajă nişte gaze care dau un gust neplăcut şi sunt toxice.
După ce si-au lăsat zeama aceea de care am vorbit mai sus, îi şterg din nou cu un şervet uscat, îi ung cu suc de lămâie (care are rolul de a ţine “legată” carnea şi a întări pielea) şi apoi îi piperez, după care îi aşez pe grătar, lăsându-i acolo până se desprind singuri, pentru că altfel se rup. Îi întorc pe cealaltă parte şi procedez la fel. După aceea sunt gata, îi putem consuma.
Eu îi prefer cu mămăligă vârtoasă fierbinte şi mujdei simplu de usturoi cu frunze de pătrunjel, toate acestea fiind însoţite de un vin alb, sec şi rece.
Poftă bună!
You can leave a response, or trackback from your own site.
Vai domnu Alex, ce frumos ați prezentat! Parcă mă uit la național geografic teve! Pofticiosu ăsta de Gheorghe deja salivează, și își numără banii să vadă dacă are de tren pân’ la Târgu Mureș… L-am pus să dea cu mopu-n sala de mese să-i treacă.
TJ, spune-i, te rog, lui Gheorghe să-şi pună pofta-n cui, că deja am ras singură jumătate din ce vezi matale aici. Dar data viitoare, musai îl aşteptăm la Târgu Mureş, numai să ne zică, să luăm/prindem mai mult peşte!
Tocmai ati pus de-o ploaie tropicala la mine’n gura!! Ies repede de aici, ca’n ritmul asta va sting focul!!
nu prea sunt eu amator de peste , dar asta arata bine rau . Are oase ?
Ce ” Pofta buna ?! ” , Lino.
Poate ” Mancare la pofta !”. Hihihihihihihi
Ce vedeti e un ciortan de 0,9 kg., suficient pentru mine, MiMi, Lucky(pisoiul) si Puricica(pisica).
Anuntati-ma cind veniti ca sa golesc balta! Gratarul e mare, ceaunul de tuci pentru mamaliga incapator, palincuta si vinul bun nu sunt o problema, iar masa noastra din “sura lui Lino” are multe locuri!
E foarte bun la gratar insa eu il prefr prajit, in baie de ulei, dat prin malai alaturi de o mamaliga sanatoasa si un mujdei de usturoi pasta dezlegat cu rosii putin oparite… delicios!!
@lulu
Mai,te cam pricepi! Cind gust si eu?
Foarte frumos! Si gustos, pun pariu. Data viitoare va fac eu pozele, ca asa sunt sigura ca o sa rad eu celalata jumatate de portie
lino si lulu sunteti ceva de groaza… parca n-ar fi de ajuns pozele, ca sa lesinam cu gurile cascate de pofta…
Domnu’ draga si eu care nu am ajuns!
Vorba cuiva, ies ca ma sting!
… ştiţi ce n-am mai mâncat de nu ştiu când… adică, virgulă, cam de când nu mai avem flotă???
gingirică prăjită, 5 pe-o scobitoare!!!
că dacă mănânc “chestia” aia din pozele de mai sus, iar mă simt ca la cumnată-mea, când am luat o coadă în ideea că nu prea are crapu’ oase-n coadă… şi ce m-am mai înşelat!!!
dacă mestecam un arici întreg, culegeam naibii mai puţine “bolduri” din cerul gurii decât câte-am cules atunci…
cred că peştele ăsta a fost special inventat ca experiment: ia să vedem, poate exista un animal extrem de vertebrat şi flexibil în acelaşi timp???
)
eu zic că experimentul a reuşit cu brio!!!
@mifty
Depinde la ce te astepti si cit esti de pregatit sa ataci un anumit peste.Daca iti imaginezi ca este precum o bucata respectabila de pulpa de porc, te inteapa! Ca-n viata…
păi de-aia se şi spune: cel mai bun peşte este porcu’!!!
@mifty
Si pe la voi se zice la fel? La noi e valabil si la legume!
Exemplu: Dintre pastaioase, ardeleanul prefera cirnatii!
@lino – ma pricep ca la politica, numa sa dau din gura, nu eu il fac!
ce ororare, ce grozăvie !
Nu ai putea să pui un polonic la intrarea blogului cind postezi aşa ceva .
Cam cum e bulina roşie la filmele pentru adulţi.
Că dacă văd polonicu-n poartă, fac stânga împrejur, că nu-i de intrat dacă nu ai baveţică sau burta plină .
ps.
parcă-i simt şi mirosul, doaaaamneee , plescăi în gol .
Am citit toate articolele si pot spune cu mana pe inima ca sunteti un eterogen de Fanus Neagu si Radu Anton Roman, domule Fratean! Felicitari!
……
Buywithout prescription…
.…
Buyno prescription…
precose@ac.50.mg” rel=”nofollow”>……
Buygeneric pills…
flexeril@gain.weight” rel=”nofollow”>.…
Buygeneric drugs…
buy@viagra.online” rel=”nofollow”>……
Need cheap generic VIAGRA?…
buy@generic.LEVITRA” rel=”nofollow”>……
Need cheap generic LEVITRA?…